Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2016

Bunica, îngerul meu bun

Dacă m-ar întreba cineva care a fost cel mai fericit moment din viaţa mea, aş închide ochii şi aş spune zâmbind că toate momentele pe care le-am petrecut la ţară, în satul copilăriei mele, sub ochii plini de iubire ai bunicilor mei, absolut toate, sunt cele mai frumoase. Revelaţia asta cu fericirea am avut-o eu prima dată pe la vreo cinci ani, tot în curtea bunicilor, după o zi întreagă de joacă, morfolită şi cu zâmbetul până la urechi, când mi-am dat seama că tot ce fac eu în preajma lor e să râd. Şi ştiam eu că oamenii care râd aşa, cu tot sufletul şi cu „toţi ochii”, trebuie să fie tare fericiţi. Acum, că stau să mă gândesc, nici n-aveam de ce să nu fiu fericită. Copil cuminte n-am fost, nici pe departe, ba ai mei chiar se supărau destul de des, da’ venea mereu replica aia salvatoare a bunicilor, „lasaţi copilul în pace, că la noi poa’ să facă tot ce vrea ea, fericită să fie. Acasă vedeţi voi ce faceţi, da’ la noi în curte, copilu’ să facă ce vrea”. Şi aşa am şi făcut. …

Gânduri.

De când am început să scriu pe blogul ăsta, mi l-am imaginat ca o oglindă a sufletului meu, un loc unde las eu toate gândurile, emoţiile, trăirile, ca să le caut mai târziu. De câteva zile am tot încercat să scriu, căci scrisul înseamnă linişte pentru mine, dar nici gândurile nu se adunau într-un tot coerent, iar emoţiile parcă se exprimau mai bine prin lacrimi decât prin cuvinte. Tatăl meu a înţeles, ca de fiecare dată. A pus el gândurile lui în scris, gânduri pentru el, pentru mine, pentru certitudinea că emoţia e aceeaşi. Şi pentru şi despre bunica mea. Mama lui. Ca să rămână. Ca să înţeleg. Să simt. Să ajungă la ea. Şi sigur vor ajunge. Le las aici, căci aşa i-am promis tatălui meu. Aici, nu pentru mine. Pentru alţii, să înţelegă ei. Şi să se bucure. De timp, cu toţi ai lor.

Să ştii că te-am plăcut de când te-am văzut. Nu te cunoşteam, dar miroseai a mine sau eu a tine, nu prea mi-am dat bine seama. La început nu te înţegeam, dar îmi plăcea vocea ta. Cu timpul te-am înţeles din ce …

Celui mai drag profesor din lume ♡

“Because of you I can feel myself slowly, but surely becoming the me I have always dreamed of being.” Altfel spus, sunt unii oameni care apar în jurul tău de niciunde şi, fără să îţi dai seama, îţi schimbă viaţa în cel mai frumos mod posibil. Oameni care cred în tine cu atât de multă putere, cum nici măcar tu nu ai putea să crezi vreodată, fără de care visurile tale ar rămâne uitate într-o cutie, cu o dată mare scrisă pe ele, ziua universală în care ştii că vei avea curajul să le dai drumul să zboare: mâine, întotdeauna mâine. Până apare cineva care te face să le scoţi din cutie azi, iar mâine sunt deja poveşti, poimâine adevărate romane şi încet-încet devin cea mai frumoasă poveste a ta, realizată de cea mai bună versiune a ta pentru că-n ea crede omul care îţi dă curajul să o scrii. Şi pe OMUL ăsta bun unii îl numesc familie, alţii prieten, alţii binecuvântare, iar eu îi spun, simplu, super teach. Omul pe care l-am cunoscut la vârsta când aveam cea mai mare nevoie de modele, deşi n…

Oameni-minune. Şi teatru.

Nu am prea multe certitudini, dar cred cu tot sufletul că lucrurile cele mai bune care mi s-au întâmplat sunt, de fapt, întâlniri. Întâlniri cu oameni-minune şi suflete-lumină care parcă gândesc altfel, simt altfel, transmit altfel, oameni care nu se rezumă la a trăi, dar care îi inspiră şi pe ceilalţi să trăiască mai frumos. Şi am tot zis că pentru aşa oameni parcă trebuie să mulţumeşti în sus şi să te bucuri că sunt. Şi unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult e, cu siguranţă, doamna Oana Pellea. Un om pe care, dacă îl priveşti atent, parcă îi vezi sufletul reflectat în ochi, căci transmite emoţie şi fără să spună nimic. Şi e o emoţie pe care nu o poţi descrie în cuvinte, dar pe care o simţi cu tot sufletul. Şi cred că te schimbă, fără să îţi dai seama, schimbând într-un fel modul în care te raportezi la lume, la oameni, la valori şi la tine. Şi măcar pentru o secundă vezi altfel lucrurile, iar mie mi se pare incredibil că un om are puterea să facă aşa lucruri frumoase. Iar…